Obiectivele proiectului
• identificarea cât mai multor exemple de arhitectură și documentarea fotografică a acestora;
• alcătuirea unei „biblioteci de arhitectură” cu construcții din pământ bătut din România;
• identificarea zonelor în care există acest sistem constructiv în țara noastră;
• documentarea tradițiilor constructive în legătură cu arhitectura din pământ bătut;
• documentarea degradărilor clădirilor și a avariilor suferite de construcții în urma unor evenimente majore;
• stabilirea caracteristicilor materialelor de construcție utilizate (tipul pământurilor, proporția de argilă, nisip și alte materiale);
• documentarea soluțiilor utilizate pentru optimizarea comportării structurilor la seism, a detaliilor folosite pentru a preveni pătrunderea umidității, a materialelor utilizate pentru tencuială și a tehnicilor de finisare a pereților;
• documentarea unor parametri privind performanțele construcțiilor, relevanți pentru confortul locuirii: înregistrarea variațiilor zilnice și sezoniere ale temperaturii și umidității;
• compararea parametrilor privind confortul locuirii înregistrați în locuințele din pământ bătut cu valorile standard și cu parametrii înregistrați în construcții din alte materiale.
Direcții de cercetare
Referitor la arhitectură, ne-am propus documentarea construcțiilor prin inventariere, documentare fotografică și relevee; identificarea tehnicilor de construire (prin documentare bibliografică și de teren: analiza clădirilor și mărturiile persoanelor din comunitate); stabilirea vechimii și a gradului de conservare, a degradărilor specifice și a avariilor suferite în urma unor evenimente majore; constatarea modalităților de întreținere și de remediere a problemelor apărute în timp asupra clădirilor. De asemenea, dorim să identificăm zonele în care este răspândită arhitectura de pământ bătut și tehnici diferite de realizare a construcțiilor.
Componenta structurală urmărește caracteristicile materialelor de construcție prin prelevarea unor probe care sunt supuse în laborator unor teste pentru a determina nivelul de compactare (duritate), limitele de plasticitate, compoziția pământurilor argiloase utilizate, prezența materiilor organice. De asemenea, am urmărit realizarea unor investigații privind caracteristicile microstructurale ale materialelor de construcție utilizate, prin microscopie optică, microscopia electronică de baleiaj (SEM), spectroscopia de raze X prin dispersie de energie (EDAX) și difractometria de raze X (XRD).
Din punctul de vedere al confortului locuirii, ne-am propus monitorizarea unui număr de construcții pe o perioadă de timp (minimum un an), pentru a identifica variațiile de temperatură și de umiditate din interiorul clădirilor. Am realizat acest lucru în încăperile cel mai frecvent utilizate, dar și în încăperi neîncălzite și la exterior. De asemenea, au fost colectate date similare într-un bloc de locuințe colective din beton armat, izolat termic cu polistiren, și într-o locuință cu pereți din cărămidă, neizolată termic suplimentar. Documentarea din teren este completată cu investigații cu camera termografică, pentru a determina zonele cu diferențe de temperatură.
Obiectul cercetării
Arhitectura asupra căreia ne-am orientat atenția este reprezentată de un tip de construcții particular, în care singurul material utilizat pentru ridicarea pereților este pământul. Tehnica de lucru presupune realizarea pereților structurali și uneori și a celor de compartimentare într-un sistem monolit, construit integral din pământ. Straturile succesive de pământ sunt compactate în cofraje din scânduri de lemn, similar modului de construire a pereților din beton. Pământul din care sunt realizate aceste construcții conține o cantitate mare de argilă. După îndepăratrea scândurilor utilizate pentru modelarea pereților, rezultă un monolit din pământ compactat, cu o rezistență ridicată.
Zona de studiu
În lipsa unei documentări sistematice și riguroase a acestui subiect, în prezent există doar repere generale cu privire la zonele în care era răspândită tehnica de construire din pământ a pereților structurali. Cercetarea de teren s-a realizat pe o suprafață relativ restrânsă raportat la extinderea arealelor în care se găsesc aceste construcții în țara noastră. Dintre aceste zone, arhitectura din Banat a făcut obiectul unor documentări anterioare.
Puteți afla mai multe informații despre zona de studiu în ghidurile de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural pentru satele din Câmpia Română, accesibile pe site-ul Ordinului Arhitecților din România.
Zona Câmpia Română. Sectorul Argeș-Mostiștea